Către un îngeraş

            Mama ,azi am văzut un înger ,un înger .Am crezut că eşti tu ,îţi semăna atât de mult !Ochii mari căprui închis ce lăsau doar o mică raza de soare să se joace în ei îmi aminteau de tine ,mama! .Şi părul ,acel păr castaniu drept ,ce îi acoperea spatele,era al tău !

          Mâinile lungi cu degete albe au împrăştiat parfum atunci când trecuse pe lângă mine .Se aşeză la câteva mese  cu privirea spre grupul ,unde mă aflăm şi eu .Prezenţa sumbră şi aerul rece ce îl inspiră prin ţinuta neagră şi privirea aspră ,arăta un suflet chinuit ,prins în dorul pierderii cuiva drag .Parcă erai tu mama, atunci când veneai acasă ,te aşezai la masă si te odihneai cu ochii deschişi,în liniştea rămasă.

          Am privit-o minute în şir .Ea privea în gol peretele şi aştepta.Îmi plăcea la ea cum trăia tăcerea din acel zgomot ,cum se bucura de aerul proaspăt din acel văzduh de fum ,atunci când intra cineva pe uşa.

          Îşi luase un ceai .Cât de fin mânuia ceaşca!Atunci am crezut că eşti chiar tu şi ai venit să mă vezi .

          Ruptă din lumea ei pentru câteva clipe ,aruncă lângă ceaşcă câţiva bănuţi ,se ridică de la masă şi ieşi afară lăsând să între pentru câteva clipe un firicel cald de 8 Martie.

         Chelneriţă strânse repede tot ce lăsase ,pregătind masă pentru un alt –om . Buimac am ieşit după ea dar o rătăcisem.

         Până la urmă toţi murim ,mama mai fericiţi sau mai dezamăgiţi că nu am reuşit să prindem din urmă ,femeia pe care o iubeam atât de mult şi după care am plâns prea puţin .

Munteanu Maria Teodora,clasa aIX-a C

 Am doar 16 ani …

      Când vom învăţa să preţuim ceea ce avem fără să ne plângem ?Când vom ştii să tragem cortină ,atunci când trebuie ?De ce uităm esenţialul şi ne pierdem  în detalii ?
      Poate că am fost şi am rămas un copil adult sau poate e invers şi sunt un adult copil ,dar am învăţat ,că frunza căzută ,nu se mai întoarce în pom niciodată .Timpul pierdut ,orele trecute ,iubirea ,nu sunt pentru viitor .Ele trăiesc  în prezent  şi mor  în  trecut .Nu au vârsta ,nici timp şi nici spaţiu.
       Viaţa te face muritor,trecem prea repede unul pe lângă altul .Nu poţi tine pe nimeni lângă tine cu forţă ,nu poţi obliga pe nimeni să te asculte ,nu s-a inventat încă lanţ pentru suflet. 

           Din punct de vedere medical eşti declarat mort atunci când ,inima nu iţi  mai  bate ,plămânii nu mai respiră ,atunci când mintea nu mai depinde de suflet iar sufletul de minte .Eşti declarat mort atunci când sângele se răceşte lăsând un trup alb ,învelit în catifea ,pe o masă de inox.
           Dar atunci când capul îţi cade greu pe pernă ,ochii plâng ,iar minatea e în spatele tău ?Atunci când sufletul zvâcâie în infernul de a schimbă ce a fost greşiţ ? Atunci ,ce eşţi ?”Marioneta Universului”îmi răsună în cap ,facandu-mă să zâmbesc anevoie. 

Munteanu Maria Teodra ,clasa aIX-a C

Fara radacini...

           Familia reprezinta mediu unde crestem si invatam .Aici facem primii pasi ,aici consideram ca suntem acasa .
Fiecare comunitate ce poarta numele de familie trebuie sa isi asume anumite responsabilitati  fata de ceilalati membrii dar si fata de societate .
           De cele mai multe ori ,mai ales in ziua de azi ,unde telefonul serviciului costa mai mult decat ochii persoanelor iubite ,uitam de lucrurile esentiale ,uitam  cat de mult poate insemna o masa impreuna ,pentru un copil ...chiar daca are 16 ani .
           Familia reprezinta totul ,dar cand ea nu functioneaza ca un intreg ,multi considera ca au pierdut tot si se departeaza alcatuindu-si una noua alaturi de prieteni.
          Esenta ei reprezinta ceva divin ,"ceva" ce definitie nu are .Cand este perceputa diferit ,devine un chin al propriei existente .
          Consider ca viata se impleteste alaturi de membrii ei . Impreuna schimbam foile ,impreuna ardem cartea atunci cand o sfarsim .S-au dus timpurile unde ii sarutam mamei mana cand ieseam din casa, s-au uitat si timpurile cand veneai acasa de la scoala si toata lumea te astepta cu ceva bun . Acum casa e goala ,aprinzi singur lumina ,si ii astepti pana noaptea tarziu sa apara .
         In concluzie ,timpul a muscat aprig din tinerele generatii ,rapindu-le lucrul ce il intelegeau cel mai bine intr-o lume a calculatorului si a fugii disperate dupa bani...familia .

Munteanu Maria Teodora clasa a IX-a C

Pentru inceput, va rog sa dati drumul la melodia de mai jos

Cartea- Ce a fost si ce a ramas

Candva, sa citesti o carte era ceva foarte placut, intrai intr-o lume paralela, plina de aventura si bucurii, de unde ieseai doar cand terminai cartea, si ti se parea trist. In ziua de astazi, oamenii nu se mai intristeaza la finalul cartii fiindca nu ajung acolo, generatiile curente neavand in sange "virusul" cititului. Acum copiii cauta tehnologie, calculatoare de ultima generatie, iPad-uri, iPhone-uri si alte device-uri foarte scumpe. Gandul lor se reflecta pe chipul lor, avand ideea ca " Ce este ieftin e prost. De ce sa ma multumesc cu putin cand pot avea mai mult." . Copiii au abandonat de mult cititul, cartile fiind acum probabil citite de paianjenii ce au impanzit cartea ca pe un cuvant intr-o pagina cu scrisul mic.
Intr-un fel le dau dreptate acestor copiii, pentru ca ei observa la micile ecrane, care nu mai sunt asa de mici, ca se poate ajunge in functii inalte chiar si fara scoala, cel mai bun exemplu fiind politicienii. Asta ii face sa renunte la scoala, si ajung sa se calce in picioare pentru atata lucru fara valoare. Un copil ce a citit iese mult mai castigat din viata decat unul ce ajunge in mod subit om important in stat si are bani cat o tara. Dar mai este ceva, acel ceva ce ii face sa nu se multumeasca cu putin, sa ceara lucruri pretioase. Vinovatii pentru aceasta problema sunt adultii, care isi cumpara telefoane de ultima generatie, tablete care inca mai miros a fabrica, televizoare mari cat un perete si chiar laptopuri mari, dar subtiri cat un fir de par. Copilul vazand ca se poate sa detii si asa ceva, mereu va incerca sa obtina si el, sa isi faca parintii mandrii de el ca are ceva performant, dar el nu isi da seama ca din banii parintilor are el tehnologia pe care a dorit-o.
As putea spune ca in aceasta lume, este o mare lipsa de onoare, fiecare incercand sa obtine ce isi doreste, chiar daca nu are valoare.

Realizat de Moise Gabriel Alexandru, clasa aIX-a C

Oameni de fier si oameni de tinichea

Caracterul unui om este caracteristica ce arata modul in care individul rezolva problemele vietii si se manifesta in relatiile cu el insusi, cu semenii si cu Natura. A avea caracter presupune a fi civilizat .
 Se spune ca : " A-ti recunoaste greseala si a te folosi de ea , aproape ca tine de genialitate ." Multi dintre noi
obisnuim sa dam vina pe altii pt esecurile personale ....E drept, ..... nimeni nu e perfect dar nici atat de denaturati nu avem voie sa fim incat sa ne lipseasca " caracterul " de care avem atata trebuinta . Sau ?
O bucatica de caracter o primeesti in dar de la Bunul Dumnezeu, odata cu nasterea ta. Adica o samanta, care trebuie sa gaseasca mediu prielnic pentru a se dezvolta, pentru a da rod in toata viata ta. Ca sunt momente, imprejurari ce te determina, daca esti
subred in vointa, sa te dezbraci de el,... asta se intamla din pacate, de repetate ori... dar fiindu-ti rusine de
privirile iscoditoare, dojenitoare ale semenilor, ti-l imbraci la loc,.. caracterul, de el v-am scris pana acum. Asa,.. o farama de idee despre ceea ce avem nevoie sa dezvoltam, sa controlam in noi insine in primul rand, si apoi sa asteptam de la ceilalti...
Caracterul unui om e ''programul'' dupa care functioneaza un om. pot sa zic chiar un soft fiecare om cu softul lui pe care intr o masura il preluam odata cu bagajul genetic cu care ne nastem o parte se
formeaza prin educatie si depinde si de mediul unde traim caracter avem cu totii unii mai bun altii cu deformari mai mari s- au mai mici dar caracterul ne defineste pe fiecare si ne da autenticitate ne face unici a fi un om cu caracter inseamna a fi a fi un om integru cu valori morale si evident umane prin care ne manifestam si prin care ne exprimam pe noi insine.

In cateva cuvinte, totul se rezuma la respectul acordat tier insusi. Diferenta dintre un ''om de tinichea'', si un om ''de fier'' o face cantitatea de respect pe care ti-o acorzi





Amaritiei Octavian clasa a IX-a C

Generatia noastra

Suntem generatia schimbarilor,

A lucrurilor zise pe nume,

Nu mai suntem pe vremea lor

Cand nimeni nimic nu putea spune.

Tehnologia de multa a evoluat,

Dar ei tot in aceiasi era au ramas

Pixul si stiloul le-am aruncat

Pentru ca iPad-ul e mult mai usor de utilizat.

Viata e scurta si grea,

Iar lumea e invidioasa si rea

De aceea zambim si cand avem probleme

Sau cand fara voia noastra intram in belele.

Si vrem o schimbare

Sa pasim in talpile goale,

Sa gasim ce-am pierdut,

Fericire si nimic mai mult.

Vrem sa fim independent,

Iar in ochii parintilor niste sfinti,

Multi au de dat cate un sfat,

Insa nu stiu ca nu avem timp de stat.

Dudu Alexandra clasa a IX-a C

               "Aş vrea acum să ştiu ce e sufletul - dar cred că lucrul acesta e foarte greu de aflat ." - Mircea Eliade 

 

       Uneori , dorim să ne întrecem toate limitele şi să descoperim ceva ce nu poate fi descoperit .

       Sufletul ... Ce este sufletul ? Multe persoane şi-au pus această intrebare şi negăsindu-i un răspuns şi-au continuat cursul vieţii .
       Ce suntem noi ? Suntem oameni , iar ceea ce ne ţine în viaţă este un suflet ; un suflet răvăşit , plin de sentimente , care adună fiecare emoţie si o plasează într-un colţişor ascuns ... Noi folosim adeseori expresii asemănătoare , fără a ne da seama, care este de fapt explicaţia .
       Propria mea opinie , ar fi că există zeci de explicaţii : logice , ştiinţifice , religioase , etc. şi deşi unele persoane se autosugestionează sau cred tot ceea ce aud , eu consider că religia are un mare impact . Dumnezeu ne-a creat şi lui îi suntem datori . El ne-a dăruit un suflet cu o capacitate de a putea avea sentimente , şi acest lucru este extrem de important ...

                                                                                  Bujoranu Octavia - Francisca , IX - C