FICTIUNEA LITERARA IN OPERA ARGHEZIANA

               Fictiunea implica un proces complicat de interpretare si de imaginare a realitatii,cuprinzand intr-un grad mai mare sau mai mic elemente din realitate.

            Textul fictional nu trimite la un referent care sa aiba corespondenta in realitate,ci la unul imaginar.Astfel de texte gasim si in opera lui Tudor Arghezi ,un poet al credintei si al tagadei care in relatia cu Dumnezeu adopta o atitudine ludica si ironica ilustrata  in multe poezii care il apropie si-l coboara pe Creator in planul terestru.

            “Tablouri biblice” de T. Arghezi care cuprinde o grupare de cinci poezii: ”Adam si Eva”,”Paradisul”,”Porunca”,”Pacatul”,”Pedeapsa” pastreaza coordonatele textului biblic construind un univers diferit marcat de puternice accente ludice.

             In “Adam si Eva” autorul isi imagineaza cum Dumnezeu pentru a-si alunga singuratatea il creaza pe Adam “din praf si nitelus scuipat” dar este nemultumit de cum a iesit si plictisul Creatorului se frange cand o zamisleste pe Eva dintr-un os rupt din coasta lui Adam.Poezia este construita pe sugestiile limbajului colocvial,expresiv prin care Arghezi eludeaza intr-un registru ironic,marea drama umana a cautarii divinitatii.

             In poezia “Porunca” raiul devine un spatiu privilegiat in care copiii biblici si animalele traiesc intr-o totala armonie.Paradisul pare sa excluda existenta scolii si a oricaror constrangeri “Totul era de gluma si joaca/Si asteptau doar pomii sa se coaca”. In aceasta atmosfera de fericire Dumnezeu stabileste primele reguli si porunceste lui Adam si Eva ca nu au voie sa se atinga de poame,altfel ii asteapta “Pedeapsa mea cea crancena si dreapta”.

             Prin folosirea cu efecte comice a naratiunii si dialogului,pacatul biblic este redat sub forma de parabola intr-un stil ludic.

            “Pedeapsa” inchide ciclul celor cinci poezii transfigurand sactiunea pacatului originar si momentul izgonirii din rai. Dumnezeu surprins in toata maretia puterii sale savarseste prima ancheta de la inceputul lumii. Faptasii incep sa se parasca unul pe altul cazand in vina minciunii,de aceea cei doi sunt expulzati din Paradis in lumea larga,aspra ,redata prin metafora”in furtuna”.

              In concluzie prin “Tablouri biblice” facem cunostinta cu originalitatea viziunii artistice a poetului Tudor Arghezi privind raiul si primiii oameni din el spre deosebire de Vechiul Testament-Facerea unde identificam mitul biblic,viziunea biblica despre”Facerea” lumii.  

         Ioana Sabina Trifan

             Cls. a IX-a C